Cum poți să lucrezi ca medic stomatolog?

Ok, ai terminat facultatea. Și acum ce urmează? Te gândești cum poți să îți începi cariera. Da, există și varianta rezidențiatului, bineînțeles, dar nu te poți baza doar pe asta. Și ce faci când îl termini? În acest articol vei găsi niște sfaturi cu adevărat utile despre cum poți să lucrezi ca medic stomatolog în România. Spor la citit!
 

În prezent medicul dentist poate profesa pe piața muncii sub următoarele forme:
1) Ca angajat cu salariu fix la un cabinet/clinică;
2) în cazul înființării propriului cabinet, principalele variante sunt:
a) CMI-cabinet medical individual;
b) SRL-societate cu răspundere limitată.
3) Sub forma unei colaborări cu plata la procent, prin două variante legislative:
a) PFI-persoană fizică independentă;
b) SRL.


Fiecare dintre cele 3 situații prezintă anumite avantaje și dezavantaje și nu doar din punct de vedere al
taxelor și impozitelor datorate către stat.

Salariatul
În situația angajării, se va semna între medicul stomatolog (angajat) și cabinet/clinică (angajator) un contract individual de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată, part-time sau full time, în care se va stipula plata lunară a angajatului sub forma unui salariu fix.

 

Pentru încheierea contractului individual de muncă, vor fi necesare următoarele acte (pentru sursă, click aici):
– Copie după buletin (carte) de identitate sau pașaport prin care se face dovada identității, cetățeniei și a domiciliului (Legea 105/1996);
– Copii după acte de stare civilă (certificat naștere, căsătorie, hotărâre sau certificat de divorț, acte de
stare civilă ale persoanelor aflate în întreținerea angajatului);
– Curriculum vitae, care cuprinde principalele date biografice și profesionale, dar și persoane de contact cu care ai lucrat și care pot trimite recomandări – potențialului angajator;
– Copie după acte de studii, calificare (certificate, diplome, atestate, ordine de confirmare în specialitate, competențe) privind existența studiilor și calificării necesare pentru exercitarea viitoarelor obligații de serviciu;
– Avizul medical (adeverința de la medicul de familie și fișa de aptitudini);
– Actul individual de repartizare în muncă în anumite cazuri, pentru absolvenți ai unităților de
învățământ, respectiv pentru șomeri, beneficiari ai ajutorului social, persoane cu handicap, după caz;
– Copie după livretul militar sau adeverința de recrutare (Legea nr. 46/1996), după caz ;
– Cazier judiciar;
– Carnet de muncă și/sau adeverință de la angajatorul precedent;
– Nota de lichidare – de la locul de muncă anterior;
– Extras cu nr. de cont IBAN si CUI BANCĂ pentru plata salariilor pe card;
– Copie a documentelor vizate la zi pentru libera practică;
– Asigurare de malpraxis.
Notă: Copiile după actele sus-menționate se prezintă însoțite de documentele originale, sau în copii
legalizate.


În unele cazuri, angajatorul mai poate solicita și următoarele acte:
– Aviz de angajare eliberat în condițiile OG 25/2014 pentru cetățeni străini;
– Adeverința de la fostul angajator pe baza înregistrărilor efectuate de acesta în REGES sau REVISAL.
Exemplu de contract individual de muncă se poate găsi aici.


Începând cu anul 2020, suprataxarea contractelor de muncă part-time a fost eliminată, revenindu-se la sistemul în care impozitarea și aplicarea contribuțiilor sociale se face proporțional cu dimensiunea

venitului obținut, NU cu salariul minim brut pe țară. Cu alte cuvinte, o persoană care, de exemplu,
primește lunar 1.040 de lei (contract part-time), nu va mai avea de dat aceleași contribuții la stat ca o
persoană plătită cu 2.080 de lei pe lună (contract full time).


Așadar, indiferent de tipul contractului de muncă încheiat, angajatul va plăti către stat următoarele
contribuții din salariul brut:
- Contribuția de Asigurări Sociale CAS (pensii) – 25%;
- Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate CASS – 10%;
- Impozit pe venit – 10%.
Da, asta însemnă, exact, 45%. Minunat, nu?


Angajatorul, pe de altă parte, va plăti către stat contribuția asiguratorie pentru muncă de 2.25%.
Această formă de angajare, pe salariu fix, poate fi în avantajul medicului dentist aflat la început de
carieră. În schimb, pentru un medic stomatolog care are ceva ani de experiență și care în timp și-a făcut pacientură ar putea reprezenta un dezavantaj din punct de vedere financiar, în această situație un contract de prestări servicii medicale stomatologice cu plata colaboratorului la procent putând fi o
alegere mai bună.


Ca avantaj, medicul dentist care alege să profeseze sub această formă evident, nu va avea nevoie de un contabil. Un alt aspect, spre deosebire de celelalte situații va face mai puține drumuri până la ANAF, respectiv nu va trebui să se înregistreze la ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului), cum se întâmplă la înființarea SRL.

În ceea ce privește deschiderea unui cabinet (sub formă de CMI sau SRL), va urma un articol dedicat în curând, așa că stai cu ochii pe site dacă te interesează.


3) a) PFI
Pentru înființarea unui PFI, va trebui să depunem la sediul ANAF din teritoriul de care aparținem cu
domiciliul fiscal (în general adresa din buletin), un dosar cu următoarele documente:
- Declarația Fiscală 070, completată în 2 exemplare; (Formular 070 completat aici)
- Copie după Actul de Identitate;
- Copie după Certificatul de membru în Colegiul Medicilor Stomatologi din România, cu aviz pe anul în
curs; (dacă nu te-ai înscris încă în Colegiu, află mai multe informații în articolul dedicat)
- Contractul de prestări servicii medicale stomatologice cu persoana fizică/juridică unde medicul dentist își va desfășura activitatea; (exemplu aici)
- un contract de comodat/închiriere pentru locul în care se va stabili sediul profesional al activității
(sediul PFI, care poate fi inclusiv domiciliul medicului); (exemplu aici)


Înființarea PFI-ului se face la ANAF gratuit, fără să se înregistreze la ONRC. După depunerea
documentaţiei, în termen de 5 zile lucrătoare, se va putea ridica CIF-ul - Certificatul de Înregistrare
Fiscală (exemplu aici) , din acest moment PFI-ul fiind înființat.


În continuare, pentru a putea presta servicii în legalitate, medicul dentist va avea nevoie de:

- Chitanțier fără TVA autocopiativ în 3 exemplare (pentru exemplu click aici);
- Facturier fără TVA autocopiativ în 3 exemplare, format A5 (pentru exemplu click aici );
- Registru Jurnal de Încasări și Plăți (pentru exemplu click aici).


Acestea se pot achiziționa din librării, hipermarketuri sau magazine online.
Se vor numerota în chitanțier, respectiv în facturier filele cu numere de la 1 până la 50, astfel încât
fiecare set de 3 file din chitanțier/facturier să aibă același număr. Primul exemplar (cel alb) va rămâne la cabinetul/clinica unde se practică serviciile stomatologice conform contractului, exemplarul 2 (cel roz) din chit se va păstra de medicul dentist la dosarul cu evidența actelor, iar al treilea exemplar (cel verde) rămâne pe cotorul cu chitanțe/facturi. În general se taie câte o chitanță, respectiv câte o factură lunar, pe acestea regăsindu-se câștigul care îi revine medicului dentist în luna respectivă (procentul din totalul încasărilor, conform contractului). Suma de pe chitanță va fi aceeași cu cea de pe factura eliberată în luna respectivă.


În registrul jurnal de încasări și plăți se vor trece toate veniturile și cheltuielile pe care le va avea PFI-ul, obligatoriu în ordine cronologică, pentru a nu exista probleme la un eventual control ANAF. Veniturile vor rezulta din chitanțele emise către cabinetul/clinica angajatoare. La cheltuieli se vor trece materialele consumabile, instrumentarul stomatologic, echipamentele medicale etc. cumpărate pe CIF-ul PFI-ului.


Toate bonurile fiscale cu codul CIF, rezultate în urma cheltuielilor, se vor păstra. La fiecare încheiere de lună se va face adunarea pe coloană a sumei cheltuielilor, identic procedându-se și în cazul sumei veniturilor. Rezultatul va fi egal cu suma veniturilor minus suma cheltuielilor. În acest fel, se obține o evidență lunară a încasărilor și plăților făcute de PFI.


Un alt document obligatoriu este Declarația Unică (exemplu de model completat), document care arată veniturile pe care le dobândim ca PFI. Pentru anul 2020, Declarația Unică se poate descărca de aici .


Aceasta se depune anual la ANAF, până în data de 15 martie*, inclusiv online, prin înregistrare gratuită
în Spațiul Privat Virtual (SPV). Pentru primul an, în care s-a înființat PFI-ul, de exemplu 2020, se va
depune o Declarație Unică estimativă, în care se aproximează veniturile medicului dentist până la
încheierea anului respectiv (până la 31 decembrie). Ulterior, în anul următor se va depune o altă
declarație unică până în data de 15 martie, în care se rectifică veniturile din anul precedent, pe baza
sumelor care reies din registrul jurnal de încasări și plăți, respectiv în care se vor estima veniturile pentru anul în curs și tot așa.


Conform legislației din anul 2020, pentru PFI taxele și impozitele datorate statului se stabilesc astfel:
- dacă profiturile anuale depășesc 12 salarii minime pe economie, adică 12 x 2230=26.760 lei pe an,
atunci obligatoriu se percep următoarele:
*Contribuția de Asigurări Sociale CAS (pensii) – 25%;
**Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate CASS – 10%;
***Impozit pe venit – 10%.


-dacă profitul anual nu depășește această sumă, atunci se va plăti doar impozitul pe venit de 10%.

Ca dezavantaj, în cazul PFI este nevoie de o evidență clară a veniturilor și a cheltuielilor, ceea ce
presupune muncă de contabilitate și astfel niște timp pierdut. Rămâne la decizia medicului dentist dacă să angajeze sau nu un contabil, întrucât legea nu impune obligativitatea în acest sens.
Atunci când medicul stomatolog are propria pacientură, avantajul acestei forme de organizare ar fi
posibilitatea unor câștiguri lunare mai mari decât în situația unui contract individual de muncă pe salariu fix, deoarece se încheie între medic și cabinet /clinică un contract de colaborare, în care medicul dentist este plătit la procent, în funcție de numărul pacienților, respectiv în funcție de complexitatea procedurilor stomatologice pe care le realizează în luna respectivă.

 

Procentul se stabilește de la început cu angajatorul și se stipulează în contract – de regulă, variază între 25% și 40%.


În tabelul următor am pus în paralel avantajele și dezavantajele pentru fiecare dintre cele 2 forme
discutate până în acest moment.

3) b) SRL
Varianta SRL- ului este deopotrivă simplă și complicată. De ce spunem acest lucru? Pentru că partea
financiară este mai ușor de gestionat, însa partea administrativă și mai ales înființarea firmei ridică ceva probleme.


Pentru deschiderea unui SRL de regulă se apelează la o firmă specializată, care în baza unui onorariu ce începe de la aproximativ 300 de lei se ocupă de toate actele necesare. Categoric, se poate realiza deschiderea firmei și pe cont propriu, încă cu puțin ajutor din partea unui jurist. Lucrurile se desfășoară astfel:


Operaţiuni prealabile
1. Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (original) -  formular , completată cu 3 denumiri -  detalii , în ordinea preferinţelor, respectiv de verificare disponibilitate şi/sau rezervare emblemă -  formular .
Numele trebuie sa fie original, în sensul în care să nu mai existe alte firme cu același nume în țară și să conțină un cuvânt care să facă referire la domeniul de activitate. Ex: dent, dental, dr., smile, etc.. În baza unui cont creat pe site-ul Registrului Comerțului acesta se poate verifica online, pentru a se vedea disponibilatea: https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/appmanager/myONRC/public?_nfpb=true&_pageLabel=login#wlp_login


Dosar către Registrul Comerțului:
1. Cererea de înregistrare (original) -  formular ;
2. Anexa 1 privind înregistrarea fiscală -  formular  şi, după caz, Anexa 2 privind investiţia
străină-  formular ;

3. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să
rezulte, după caz, că:
a. persoana juridică nu desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara
acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (model 1 - original); 
b. persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia
specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei
muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2 - original);

4. Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei (original);
5. Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (original);
6. Declaraţia că persoana are calitatea de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată sau că societatea cu răspundere limitată cu asociat unic nu este asociat unic în altă societate cu răspundere limitată (original) -  detalii ;
7. Actul constitutiv (original) -  detalii  (Modele acte constitutive: SRL asociat unic, SRL mai mulți asociați,  comandită simplă ,  nume colectiv );
8. Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social (copie) -  detalii ;
9. Cererea adresată ANAF în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit -  formular ;
10. Declaraţia pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 9 rezultă că sunt deja înregistrate la administraţia financiară alte documente care atestă înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social -  detalii ;
11. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul social (copii) -  detalii ;
12. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire; în cazul în care printre acestea se afla şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate (copii certificate);
13. Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi (original) -  detalii ;
14. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice (copie);
15. Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original) -  detalii ;
16. După caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România, în original şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public -  detalii ;

17. Dacă este cazul:
a. actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice (copie certificată);

b. avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr. 196/2018 (completat pe formular - tip );
c. hotărârea organului statutar privind participarea la constituirea societăţii a fondatorilor persoane (copie certificată); 
d. mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele şi pe seama fondatorului persoană juridică (copie certificată); 
e. certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participă la constituirea unei societăţi, emis de o bancă sau de camera de comerţ competentă din ţara de naţionalitate (original şi copie tradusă);
f. avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
g. împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original);
18. Declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice -  detalii ;  
19. Dovezile privind plata tarifului legal - tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a;
20. Dovada calității de medic stomatolog.


Și acum pe rând:
1,2,3 - cereri ce se află pe site-ul www.onrc.ro;
4 - reprezintă confirmarea și validarea numelui. Atentie! Numele ales este valabil doar 3 luni. Dacă în aceste 3 luni nu s-a înființat firma, denumirea expiră și trebuie reconfirmată;
7 – actul constitutiv reprezintă o scurtă descriere a firme, date legate de sediu, capital social, administrare, etc;
8 – sediul social al firmei, care trebuie să fie pe numele administratorului. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci se va face un contract de comodat între proprietarul/ proprietarii imobilului și administrator pe o perioadă determinată de timp;
15 – declarație prin care se consemnează semnătura oficială a administratorului, ce costă 10 lei;
19 – taxa este de 122 lei;
20 – copie diploma de licență / după adeverință;


Odată înfiintață firma, se va realiza un contract de prestări servicii stomatologice între cabinet și SRL. Toate sumele ce îi vor reveni firmei, care de regulă reprezintă un procent între 30 și 50% din prețul manoperelor, vor fi facturate.


La fel ca în cazul PFI-ului, se va plăti impozit pe venit. Pentru un SRL fară angajați impozitul este de 3%, iar pentru firmele cu minim un angajat, 1%.


Cum adică cu angajat? În momentul deschiderii firmei, nu are angajați, ci doar unul sau mai mulți administratori. Medicul stomatolog poate angaja personal, precum asistentă, alți medici, persoană responsabilă de curățenie, etc.. inclusiv pe el, persoane cărora trebuie să le asigure salariul și să le plătească dările către stat, ce reprezintă aproximativ 45% din salariul brut.


Totodată, în cazul SRL-ului mai trebuie plătit un impozit de 5% pe dividende. Venitul minus cheltuielile aferente întreținerii si menținerii firmei si minus salarii reprezintă profitul. Dacă administratorul se folosește de acești bani, atunci va trebui să plătească la stat 5% din suma folosită, adică dividendele.
 

Ce anume se poate încadra la categoria cheltuieli? Ceea ce îl ajută pe medic să își desfășoare activitatea: abonament la telefon, transport public, combustibil mașină, chirie cabinet, laptop, telefon mobil, produse de curățat, materiale dentare, facturi utilități sediu social sau punct de lucru, congrese, etc..


Complicat până aici? Din fericire, nu administratorul trebuie să țină evidența financiară, ci un contabil autorizat. Impozitul se plătește o dată la 3 luni, iar impozitul pe dividende la sfârșitul anului.
 

Recapitulăm:
*3% impozit pe venit dacă nu există angajați
**1% impozit pe venit dacă există cel puțin un angajat, însă trebuie asigurate salariile angajaților
***5% impozit pe dividende
****colaborare obligatorie cu un contabil

Sperăm că ți-a fost de ajutor acest articol cu informații foarte detaliate. Dacă mai ai întrebări sau nelămuriri cu privire la acest subiect, nu ezita să ne contactezi la adresa contact@otmd.org sau să completezi formularul de contact de pe https://www.otmd.org/contact .

Îți mulțumim frumos pentru atenție!

Cu considerație și simpatie,

Echipa OTMD

avantaje dezavantaje pfi srl.png